Scleroza în plăci (sinonime: scleroza multiplă, lenconevraxita) este o afecţiune caracterizată prin focare multiple de demielinizare răspândite în substanţa albă din sistemul nervos central.

Scleroza multiplã este cea mai comunã boalã demielinizantã umanã, afectând 0.2% din persoane în zonele de prevalenţã maximã . Marca sclerozei multiple, este “placa” de substanţă albã, care reprezintã o arie focalã de demielinizare . Aceste leziuni sunt rãspândite în sistemul nervos central cu o predilecţie pentru nervii optici, trunchiul cerebral, mãduva spinãrii si substanţa albã periventricularã .

În ciuda cercetãrilor extensive efectuate, cauza sclerozei multiple este necunoscutã, cursul natural al bolii impredictibil si nu existã un tratament cu potenţial de eradicare . În acest caz, cele mai multe autorităţi în materie sunt de acord cã sistemul imun joacã un rol crucial în lezarea cronicã si recurentã a sistemului nervos central .

Deoarece cele mai multe studii neuropatologice s-au concentrat asupra plãcilor existente în stadii evoluate ale acestei boli cronice, au fost publicate date minime cu privire la instituirea si dezvoltarea leziunilor acute .

Dată fiind nesfârşita variabilitate a tablourilor clinice problemele de diagnostic diferenţial variază de la caz la caz. Dificultăţi de diagnostic apar în prezenţa primului puseu în cazul acesta este redus la un singur simptom, de aceea este imperios necesar evaluarea de catre neurolog.

Leave a Reply